Ce este gastrita?

Gastrita este definită ca o inflamație a mucoasei stomacului. Gastrita poate fi fie acută sau cronică.

Gastrita acută este de obicei un diagnostic prezumtiv, iar cauza de bază rămâne adesea nediagnosticată, deoarece simptomele se rezolvă fie cu un tratament minim, fie cu niciun fel de tratament, acest lucru depinzând de la individ la individ. Semnele de gastrită cronică pot varia ca frecvență și tip și sunt caracterizate prin prezența celulelor inflamatorii la nivelul mucoasei stomacale în urma efectuării unei biopsii.

Indiferent de rasă, vârstă sau sex, gastrita se întâlnește la orice pisică. Pisicile mai tinere sunt mai susceptibile să aibă gastrită acută, deoarece au obiceiul de a ingera diverse obiecte străine sau alimente.

Gastrita acută este adesea autolimitată sau răspunde la o terapie ușoară. Gastrita cronică poate fi foarte gravă sau chiar fatală în unele cazuri.

Simptomele gastritei

În cazul gastritei la pisici, cele mai des întâlnite simptome sunt următoarele:

  • Vărsături (cu sau fără sânge)
  • Scăderea sau absenta apetitului
  • Durere abdominală
  • Letargie
  • Deshidratare
  • Melenă (scaun gudron întunecat)
  • Diaree
  • Pierderea în greutate

Cauzele gastritei

Gastrita poate fi o afecțiune primară sau secundară. Aceasta înseamnă că poate apărea de la sine sau poate fi secundară altor boli sistemice, cum ar fi boala hepatică, bolile renale, diabetul zaharat sau diverse probleme la nivel neurologic.

Cea mai frecventă cauză a gastritei acute la pisici este indiscreția alimentară (ingeratul de alimente sau alte articole care sunt noi și provoacă inflamarea mucoasei stomacului). Gastrita acută poate fi cauzată și de următorii factori:

  • Reacții la diverse medicamente
  • Ingestia de toxine, inclusiv plante, alimente stricate sau toxice, antigel și produse de curățare
  • Infecții (bacteriene, virale sau parazitare)
  • Mâncare în exces
  • Stres
  • Ingestia de obiecte străine

Gastrita cronică poate fi cauzată de factorii enunțați mai jos:

  • Pancreatită
  • Corpuri străine în stomac care provoacă blocarea parțială a tractului gastrointestinal
  • Tumori ale tractului gastrointestinal (benigne sau canceroase)
  • Boala inflamatorie intestinală
  • Ulcere stomacale
  • Alte boli sistemice (cum ar fi boala hepatică, bolile renale, diabetul zaharat sau probleme la nivel neurologic)

Diagnosticul gastritei

O anamneză amănunțită, inclusiv orice indiscreție alimentară cunoscută, ingestia de toxine, alte boli sau situații stresante și un examen fizic ar trebui efectuate de medicul veterinar atunci când este suspectată gastrita. Testele de diagnostic devin mai agresive pe măsură ce semnele clinice devin mai proeminente și se bazează pe constatările altor teste mai puțin invazive.

Testele de diagnostic pe care medicul veterinar le poate efectua includ:

  • Teste de sânge. O hemoleucogramă completă și un profil chimic cu electroliți ajută la evaluarea stării de hidratare și a oricărei boli sistemice subiacente.
  • Analiza urinei. Examinarea urinei ajută la evaluarea funcției rinichilor și a sănătății vezicii urinare.
  • Examen coproparazitologic. Materiile fecale ale pisicii vor fi analizate pentru a diagnostica orice paraziți intestinali care ar putea cauza gastrita.
  • Radiografii abdominale. Radiografiile ajută la găsirea oricăror mase, lichid în abdomen și obiecte străine care duc la blocarea tractului gastrointestinal.
  • Radiografii de contrast. Acestea sunt utilizate atunci când o ecografie abdominală nu este o opțiune palpabilă. Un agent de contrast este introdus în tractul gastrointestinal și monitorizat printr-o serie de radiografii pentru a vedea cum este golit din organism. Acest test poate evidenția mase, blocaje și/sau probleme de motilitate al tractului gastrointestinal.
  • Ecografia abdominală. Ecografia poate ajuta la evaluarea tuturor organelor abdomenului pentru orice posibilă boală. Această modalitate este mai specifică atunci când se încearcă evaluarea straturilor și grosimii peretelui intestinal.
  • Biopsia tractului gastrointestinal. O biopsie este singura modalitate definitivă de a diagnostica cauza principală a gastritei. Veterinarul poate recomanda o biopsie cu grosime parțială endoscopică a tractului gastrointestinal superior sau o biopsie chirurgicală cu grosime completă. Chirurgia sau endoscopia pot fi adesea folosite pentru a ajuta la îndepărtarea obiectelor străine din tractul gastrointestinal în cazul în care acestea sunt cauza gastritei.

Tratamentul gastritei

Tratamentul gastritei depinde de cauza principală și de severitatea semnelor clinice. Multe cazuri de gastrită acută sunt autolimitante, ceea ce înseamnă că pot fi rezolvate fără terapie. Terapia nemedicamentoasă pentru gastrită include ridicarea alimentelor timp de 8 până la 12 ore după ultimul episod de vărsături pentru a permite stomacului să se liniștească. De obicei, cantități mici de apă sunt oferite în primele 12 până la 24 de ore, urmate de aproximativ 8 până la 12 ore fără mâncarea care îi era oferită în mod normal și se pot administra cantități mici de mâncare de dietă care este mai ușor de digerat și săracă în grăsimi, de mai multe ori pe parcursul zilei.

Se recomandă creșterea treptată a cantității de alimente timp de una până la două zile, apoi trecerea lent înapoi la dieta inițială pe o perioadă de trei până la cinci zile pentru a evita alte tulburări stomacale.

Dacă vărsăturile reîncep sau dacă pisica continuă să vomite, chiar dacă este pusă pe o astfel de terapie nemedicamentoasă, va trebui să programezi imediat o vizită la veterinar. Același lucru este valabil și când pisica bea apă și o varsă imediat.

Terapia medicală pentru gastrită la pisici include:

  • Medicamente împotriva vărsăturilor, cum ar fi Cerenia, Ondansetron sau Dolesetron.
  • Agenți de promovare a motilității (cu excepția cazului în care se suspectează un blocaj de obiecte străine), cum ar fi metoclopramid.
  • Reductori de acid, cum ar fi pantoprazolul, famotidina sau ranitidina.
  • Terapia cu fluide (fie subcutanat pentru deshidratare ușoară, fie intravenoasă pentru deshidratare moderată până la severă).

Cazurile de gastrită cronică cauzate de inflamație cronică (boală inflamatorie intestinală sau cancer) pot beneficia de utilizarea cronică de steroizi, agenți chimioterapeutici și/sau medicamente imunosupresoare.

Medicul veterinar va ajuta la formularea unui plan bazat pe diagnosticul pisicii și obiectivele pe termen lung.

Recuperarea și gestionarea gastritei

Majoritatea pisicilor cu gastrită acută se vor vindeca de la sine, fără vreo intervenție medicală. Alte cazuri de gastrită acută mai severă vor necesita tratament medicamentos, iar prognosticul depinde de cauza care a stat la baza apariției gastritei. Anumite blocaje sau toxine pot fi fatale dacă nu sunt tratate. De exemplu, ingestia de antigel este mortală dacă nu este diagnosticată și tratată în câteva ore de când pisica l-a ingerat.

Prognosticul gastritei cronice depinde, de asemenea, de cauza care a dus la apariția ei. Adesea, trecerea la o nouă dietă cu proteine ​​(o proteină nouă care nu a fost introdusă înainte în meniul pisicii) sau dieta cu proteine ​​hidrolizate și terapia cu probiotice sunt recomandate pentru o perioadă bună de timp.

Un alt lucru foarte important este ca stresul să fie menținut la minimum. Vizitele frecvente la cabinet (între una și trei luni) sunt recomandate pentru pisicile care iau medicamente imunosupresoare, inclusiv steroizi și chimioterapie. Pot fi necesare analize de sânge și un program de rutină de imagistică abdominală.

Gastrita acută poate recidiva dacă pisica continuă să ingere ceva ce nu are voie, așa că este important să elimini acele articole – cum ar fi sforile, toxinele și plantele și să eviți schimbările bruște ale dietei.

Așadar, ca o concluzie, în cazul în care pisica ta a fost diagnosticată cu gastrită este important să îi oferi o dietă specială recomandată de medicul veterinar, tratamentul medicamentos adecvat și vizitele la cabinet să nu fie omise deoarece această problemă medicală poate recidiva oricând.

Află mai multe informații despre Gastrita la câini.

Sursă foto: freeimages.com