Boala Cushing, cunoscută și sub numele de hiperadrenocorticism, este o boală gravă care afectează de obicei câinii de vârstă mijlocie și seniori. Poate fi gravă dacă este lăsată netratată.

Iată ce trebuie să știți despre boala Cushing la câini – de la tipuri și simptome până la tratament și îngrijire.

Ce este boala Cushing la câini?

Boala Cushing, denumită și hiperadrenocorticism, este o tulburare endocrină care este frecventă la câinii de vârstă mijlocie și seniori. Cushing-ul la câini rezultă din supraproducția de cortizol și poate duce la diferite simptome nedorite și schimbări de comportament, inclusiv gâfâitul excesiv sau schimbări în alimentație și băutură. Boala Cushing implică glandele pituitare și suprarenale. Glanda pituitară este situată la baza creierului și are aproximativ dimensiunea unui bob de mazăre. Produce hormonul adrenocorticotrop (ACTH) și îl eliberează în fluxul sanguin pentru a stimula glandele suprarenale să producă hormoni suplimentari.

Glandele suprarenale sunt situate deasupra rinichilor și produc un hormon steroid numit cortizol, care ajută câinii să facă față stresului și reglează multe funcții ale organismului. Când este produs suficient cortizol, glandele suprarenale semnalează în mod normal glandei pituitare să nu mai producă ACTH. Cu toate acestea, la câinii cu boala Cushing, acest mecanism de feedback nu funcționează corespunzător, iar glandele suprarenale continuă să producă cortizol chiar și atunci când nu este necesar.

Tipuri de boala Cushing la câini

Boala Cushing la câini poate fi clasificată în două tipuri: dependentă de hipofizare și dependentă de suprarenale. Există mai multe diferențe importante între cele două tipuri.

  • Hiperadrenocorticismul dependent de glanda pituitară este cel mai frecvent dintre cele două și rezultă atunci când pe glanda pituitară se dezvoltă o masă benignă, cu creștere lentă. Hormonii sunt produși de această masă, care stimulează continuu glandele suprarenale. Acest lucru duce la mărirea ambelor glande suprarenale. Imagistica avansată, cum ar fi CT sau RMN, este necesară pentru a diagnostica.
  • Hiperadrenocorticismul dependent de glandele suprarenale apare atunci când o masă, care poate fi benignă sau malignă, crește pe una dintre glandele suprarenale. Masa respectivă produce prea mult cortizol, iar glanda suprarenală afectată este mărită, în timp ce glanda neafectată rămâne normală ca dimensiune. Pentru diagnostic se folosește o ecografie abdominală sau o tomografie computerizată.

Care sunt simptomele bolii Cushing la câini?

Boala Cushing modifică comportamentul câinelui datorită nivelurilor ridicate de cortizol. Câinii afectați mănâncă mai mult decât de obicei, beau mai mult și urinează cantități mari frecvent. Simptomele suplimentare ale bolii Cushing la câini pot include:

  • Piele subțire
  • Pierderea blănii
  • Infecții ale pielii
  • Piele calcificată (creștere de țesut întărită sau noduli duri sub piele)

Ce cauzează boala Cushing la câini?

Cea mai frecventă cauză a bolii Cushing la câini este un adenom al glandei pituitare. Aceasta este o tumoare benignă care crește lent și secretă ACTH, care stimulează glandele suprarenale să producă cortizol. Mai rar, o masă de glandă suprarenală, fie un adenom (benign) fie un carcinom (canceros), se dezvoltă și secretă cortizol în exces.

Câinii care primesc corticosteroizi, cum ar fi prednison, pentru a trata o altă afecțiune, cum ar fi o boală autoimună sau alergii, pot dezvolta boala Cushing iatrogenă. Cushing iatrogen înseamnă că medicamentul cauzează de fapt simptomele bolii Cushing, mai degrabă decât o tumoare a glandei pituitare sau suprarenale care cauzează de fapt boala.

Deoarece cortizolul este considerat un hormon steroid, prednisonul afectează organismul într-un mod similar. Simptomele sunt de obicei reversibile prin întreruperea medicamentului, sub supravegherea unui medic veterinar. Anumite rase, precum Poodles, Yorkshire Terriers și Dachshunds, pot fi predispuse la boala Cushing din cauza geneticii.

Diagnosticul bolii Cushing la câini

Medicul veterinar va începe cu un examen fizic și te va întreba care sunt simptomele prezente și când au început. Este important să menționezi dacă blănosul tău este sub medicamentație. Dacă medicul veterinar suspectează boala Cushing, se pot face teste de diagnostic. Sunt utilizate două teste pentru a diagnostica boala Cushing la câini:

  • Test de supresie cu dexametazonă în doză mică. În primul rând, se prelevează o probă de sânge pentru a măsura nivelurile de cortizol în repaus. Apoi, dexametazona (un corticosteroid) este administrată intramuscular sau intravenos și se recoltează probe de sânge suplimentare după patru și opt ore pentru a măsura din nou nivelurile de cortizol. În mod normal, cortizolul este suprimat după opt ore, dar la câinii cu boala Cushing cortizolul rămâne la niveluri crescute. Aceasta este metoda de testare cel mai des folosită și este opțiunea cea mai puțin costisitoare.
  • Testul de stimulare cu ACTH. Se prelevează o probă de sânge pentru a măsura nivelurile de cortizol în repaus. Apoi ACTH este administrat intramuscular. O oră mai târziu, se prelevează din nou sânge pentru a măsura nivelul de cortizol. La câinii cu boala Cushing, cortizolul este crescut în ambele probe. Pentru a diferenția boala Cushing dependentă de hipofiză de cea dependentă de suprarenale, pot fi efectuate teste suplimentare, inclusiv:
  1. Testul de suprimare cu dexametazonă în doză mare. Acest test este exact același cu testul de suprimare cu dexametazonă în doză mică, cu excepția faptului că câinelui i se administrează o doză mai mare de dexametazonă. Câinii cu boala Cushing dependentă de hipofiză au de obicei supresia cortizolului după opt ore, în timp ce câinii cu boala Cushing dependentă de suprarenale nu au.
  2. Imagistică. Ecografia abdominală, CT și RMN pot fi utilizate pentru a identifica tumorile hipofizare sau suprarenale.

Testele de sânge și de urină sunt de obicei efectuate pentru a evalua starea generală de sănătate a câinelui și pentru a sprijini un diagnostic al bolii Cushing. Câinii cu boala Cushing au, în general, colesterol și trigliceride mari, modificări ale globulelor albe din sânge și urina diluată.

Tratament pentru boala Cushing la câini

Majoritatea cazurilor Cushing pot fi doar gestionate, nu vindecate. Cel mai frecvent, tratamentul constă într-unul dintre următoarele tipuri de medicamente:

  • Trilostan (Vetoryl). Acesta este un analog steroid care blochează o anumită enzimă necesară producției de cortizol, scăzând astfel nivelul hormonal. Aceasta este opțiunea de tratament cel mai des folosită.
  • Mitotan (Lysodren). Acesta este un medicament chimioterapeutic care distruge o parte a glandei suprarenale, astfel încât aceasta nu mai poate produce cortizol.

Boala Cushing dependentă de suprarenale poate fi tratată prin intervenție chirurgicală, în funcție de tipul de tumoră prezentă pe glandă și de starea generală de sănătate a câinelui. Boala Cushing dependentă de glanda pituitară poate fi tratată prin intervenție chirurgicală sau radiații.

În plus, deoarece câinii cu boala Cushing au, în general, colesterolul ridicat, se recomandă de obicei o dietă săracă în grăsimi. Pe piață există multe opțiuni de dietă de la firme precum Royal Canin/MD Adult Low Fat Diet sau Hill’s Prescription Diet i/d.

Managementul bolii Cushing la câini

Boala Cushing nu poate fi prevenită de cele mai multe ori. Cu toate acestea, boala Cushing iatrogenă poate fi prevenită prin dozarea atentă și monitorizarea câinilor care iau medicamente cu steroizi.

Câinii care au fost diagnosticați cu boala Cushing ar trebui să fie monitorizați în continuare, prin analize de sânge și teste de stimulare cu ACTH, pentru tot restul vieții pentru a se asigura că doza de medicament este adecvată și simptomele sunt controlate.

Asigură-te întotdeauna că ești la zi cu programările blănosului tău și dacă observi o schimbare a simptomelor câinelui, mai ales în timp ce ia medicamente pentru Cushing, sună medicul veterinar. Adesea, doza poate necesita modificare dacă semnele clinice revin.

Din păcate, boala Cushing scurtează durata de viață a câinelui. Durata de viață estimată după diagnostic variază de la unu la cinci ani, în funcție de tratamentul ales.

Află mai multe informații despre:

Importanța cortizolului la câini și pisici

Tulburări ale glandelor suprarenale la câini

De ce câinele meu bea multă apă?

Ascita la câini

Sursă foto: freepik.com