Respirația dificilă sau greoaie, numită și dispnee, poate fi o situație alarmantă în cazul pisicilor. Pisicile sunt experte în a-și ascunde suferința; așadar, dacă o pisică manifestă semne vizibile de stres respirator, respiră rapid, gâfâie sau respiră cu dificultate, înseamnă că există o problemă și că animalul ar putea risca o insuficiență respiratorie.

Respirația dificilă la pisici reprezintă o urgență medicală; dacă pisica ta prezintă acest simptom, du-o imediat la medicul veterinar.

De ce respiră pisica cu dificultate?

Ritmul respirator normal al unei pisici în stare de repaus ar trebui să fie de aproximativ 15–30 de respirații pe minut. Pisicile trebuie să respire cu gura închisă, fără a-și dilata nările, fără mișcări exagerate ale abdomenului și fără a scoate zgomote; de ​​asemenea, trebuie să adopte o postură corporală normală, fără a-și întinde capul și gâtul sau a-și arcui spatele.

Respirația cu gura deschisă, gâfâitul, respirația rapidă sau oricare dintre celelalte semne menționate indică faptul că pisica respiră cu dificultate și ar putea suferi un disconfort respirator sever. Există numeroase cauze ale respirației dificile la pisici.

Potrivit Cornell Feline Health Center, cele mai frecvente trei cauze sunt:

  • Astmul felin este cea mai comună cauză a dificultăților respiratorii la pisici, fiind caracterizat prin inflamație severă și îngustarea căilor respiratorii. Astmul poate fi declanșat de mirosuri puternice, fum, polen și chiar de așternutul prăfos pentru pisici.
  • Insuficiența cardiacă congestivă la pisici provoacă edem pulmonar – o afecțiune în care plămânii se umplu cu lichid, îngreunând extrem de mult respirația.
  • Efuziunea pleurală reprezintă acumularea unei cantități anormale de lichid în jurul plămânilor. Această acumulare exercită presiune asupra plămânilor și reduce spațiul disponibil pentru ca aceștia să se poată umple cu oxigen.

Alte cauze posibile ale respirației dificile sau accelerate la pisici sunt:

  • Infecții respiratorii superioare sau inferioare (pneumonie)
  • Ascită (acumulare de lichid în abdomen)
  • Traumatisme sau leziuni toracice
  • Anemie
  • Tumori pulmonare sau în cavitatea toracică
  • Alergii severe
  • Obiect blocat în gât (obstrucția căilor respiratorii)
  • Durere
  • Stres sau anxietate severă

Când să contactezi medicul veterinar dacă pisica respiră greu

Simptomele asociate respirației dificile care indică o urgență și necesită consult veterinar imediat sunt:

  • Respirație cu gura deschisă sau gâfâit
  • Gingii albastre, mov sau palide
  • Ritm respirator accelerat (tahipnee)
  • Respirație superficială
  • Slăbiciune sau colaps
  • Capul și gâtul ținute jos și/sau întinse în timpul respirației
  • Respirație abdominală (flancurile toracelui și abdomenul se mișcă rapid în interior și exterior la fiecare respirație)

Simptome mai puțin severe asociate respirației dificile includ:

Dacă pisica ta respiră greu, verifică-i căile respiratorii pentru a te asigura că nu se sufocă. În caz contrar, nu există nicio măsură de prim ajutor la domiciliu, în afară de transportul urgent la medicul veterinar pentru îngrijiri medicale imediate.

Diagnosticul respirației dificile la pisici

Respirația dificilă la pisici reprezintă, cel mai adesea, o urgență medicală care necesită plasarea pisicii într-o cușcă specială cu oxigen imediat după sosirea la cabinetul veterinar. După stabilizarea stării, medicul veterinar va începe să identifice cauza dificultăților respiratorii.

De asemenea, va efectua o examinare amănunțită a pisicii, ascultând cu atenție inima și plămânii. Pot fi verificate tensiunea arterială, temperatura corporală și pulsul. Ulterior, se efectuează adesea investigații imagistice și analize de sânge. Analizele de sânge urmăresc depistarea anemiei sau a semnelor de infecție, precum și a oricărei disfuncții a organelor.

Investigațiile imagistice reprezintă, de multe ori, cel mai important instrument de diagnosticare în cazul unei pisici care respiră greu. Radiografiile permit vizualizarea structurii inimii și a plămânilor și pot evidenția prezența unor acumulări anormale de lichid. Ecografia toracică, abdominală sau cardiacă (ecocardiografia) oferă o imagine mai detaliată a acestor structuri și a funcționării lor. De asemenea, ecografia poate fi folosită pentru recoltarea de probe pentru analiză din zonele cu modificări patologice, cum ar fi analiza lichidului sau biopsia tisulară.

Tratamentul pentru pisicile cu dificultăți respiratorii

Dificultățile respiratorii la pisici sunt tratate printr-o gamă variată de terapii, în funcție de cauza care stă la baza problemei. Majoritatea pisicilor vor necesita oxigenoterapie imediată, ca primă etapă a tratamentului.

Dacă pisica este diagnosticată cu efuziune pleurală, medicul veterinar va elimina rapid și în siguranță lichidul din cavitatea toracică (procedură numită toracocenteză), ceea ce poate duce la o îmbunătățire rapidă a respirației. Ulterior, lichidul este trimis către un laborator sau examinate la microscop pentru a determina cauza și planul de tratament adecvat, care poate include antibiotice, medicamente antiinflamatoare sau steroizi.

Astmul felin se tratează atât cu medicamente administrate oral sau prin inhalare la domiciliu, cât și cu medicamente injectabile administrate la cabinetul veterinar. Steroizii, precum prednisolonul administrat oral, sunt recomandați frecvent, la fel ca și inhalatoarele, deoarece ambele ajută la reducerea inflamației. Un inhalator de urgență, precum cel cu albuterol, se utilizează în cazul crizelor bruște și poate ajuta la ameliorarea respirației dificile la domiciliu. Insuficiența cardiacă congestivă la pisici se tratează cu medicamente administrate oral, menite să îmbunătățească forța funcției cardiace și tensiunea arterială. Opțiunile medicamentoase posibile includ:

  • Pimobendan
  • Enalapril
  • Atenolol
  • Furosemid
  • Diltiazem
  • Clopidogrel

Cum să previi respirația dificilă la pisici

Cel mai important pas pe care îl poți face pentru a încerca să previi respirația dificilă la pisica ta este să îți duci companionul la controalele de rutină la medicul veterinar. De asemenea, este important să administrezi toate medicamentele și tratamentele exact conform indicațiilor și să nu le întrerupi fără acordul medicului.

Mențineți întotdeauna legătura cu medicul veterinar după diagnosticarea astmului sau a unei boli de inimă. Suplimentele nutritive, precum probioticele, acizii grași omega-3, antioxidanții și stimulentele imunitare, pot ajuta în cazul anumitor cauze ale respirației dificile, cum ar fi bolile de inimă și infecțiile virale.

Citește mai multe informații despre:

Dificultăți în respirație la câini

Suflu cardiac la pisici

Boli cardiace comune la pisici

Aritmia cardiacă la pisici