Esential
Paralizia la pisici, chiar dacă este temporară sau parțială, este întotdeauna un indiciu al unei stări de bază sau al unei răni. Ar trebui să soliciți imediat asistență veterinară dacă pisica ta prezintă semne de paralizie, deoarece această afecțiune poate duce la deces sau răni grave și permanente dacă nu este tratată prompt.
Paralizia apare atunci când pisica nu poate controla sau mișca picioarele sau o altă parte a corpului. Paralizia completă implică lipsa completă a capacității de a mișca picioarele, gâtul, coada sau alte părți ale corpului. Paralizia parțială, numită și pareză, este lipsa controlului deplin asupra corpului, care poate apărea ca slăbiciune, letargie, spasme sau mișcare lentă extremă.
Paralizia poate afecta anumite părți ale corpului, astfel:
- Hemipareza: slăbiciune pe o parte a corpului
- Hemiplegie: incapacitatea de a mișca o parte a corpului
- Parapareză: slăbiciune la nivelul picioarelor din spate
- Paraplegie: incapacitatea de a mișca picioarele din spate
- Tetrapareză: slăbiciune la toate membrele
- Tetraplegie: incapacitatea de a mișca toate membrele
De asemenea, alte părți ale corpului pot deveni slăbite sau paralizate. Paralizia laringiană este o afecțiune relativ neobișnuită, întâlnită de obicei la pisicile mai în vârstă, unde nervii care afectează mușchii care deschid și închid căile respiratorii sunt afectați. Este posibil să observi o schimbare în respirația sau mieunatul pisicii sau un sunet asemănător celui de tuse atunci când pisica mănâncă sau bea.
Simptomele paraliziei la pisici
Paralizia la pisici poate apărea brusc sau se poate agrava în timp. Este posibil să observi următoarele semne:
- Lipsa de mișcare în orice parte a corpului, inclusiv cap, gât și membre
- Mers clătinat
- Pisica cade atunci când vrea să se deplaseze
- Dificultate la mâncare
- Dificultate de a bea
- Dificultate la urinare
- Dificultate la defecare
- Dificultăți în respirație
- Târârea membrelor în timp ce mergi
Cauzele paraliziei la pisici
Atât paralizia completă, cât și cea parțială se datorează în esență unui blocaj în calea de semnalizare de la creier la membre sau alte părți ale corpului. Acest lucru poate fi cauzat de:
- Cancer, fie coloanei vertebrale, fie al creierului, sau cancere găsite inițial în altă parte a corpului, care s-au răspândit la coloana vertebrală sau creier. Limfosarcomul este cea mai frecventă tumoră a coloanei vertebrale la pisici.
- Medicamente și/sau substanțe chimice, cum ar fi
- Hexaclorofen (dezinfectant)
- Succinilcolina (un agent de blocare neuromusculară) care împiedică semnalul de la nerv să ajungă la mușchi
- Pesticide
- Antigel
- Formarea cheagurilor, fie în aortă, fie în măduva spinării
- Infecții, cum ar fi: criptococoza, toxoplasmoza, peritonita infecțioasă felină.
- Boala discului intervertebral
- Traumă spinală, cauzată de un accident de mașină, cădere sau atac
- Toxine, cum ar fi: marijuana, toxina botulinică (de la consumul de alimente negătite sau stricate) sau toxine intrate în organism în urma mușcăturii de căpușă.
Diagnosticul paraliziei la pisici
Medicul veterinar va efectua un examen fizic, inclusiv un examen neurologic mai amplu, menit să încerce să găsească porțiunea sistemului nervos cel mai probabil afectată. După aceasta, medicul veterinar poate recomanda următoarele teste:
- Analize de sânge, analize de urină și radiografii pentru a evalua starea generală a pisicii, pentru a identifica toxine potențiale și cauze traumatice și, eventual, pentru a detecta cancerul.
- Recoltarea unei probe din lichidul spinal al pisicii pentru identificarea infecției sau a celulelor canceroase.
- Imagistica avansată, cum ar fi CT și/sau RMN pentru a identifica tulburările coloanei vertebrale și ale creierului.
- Biopsii musculare sau nervoase, în care sunt prelevate mostre de țesuturi specifice și analizate la microscop.
Tratamentul paraliziei la pisici
Îngrijirea pisicilor paralizate poate fi extrem de dificilă, chiar și pentru cel mai conștiincios proprietar. Terapia poate fi clasificată ca primară sau secundară.
Tratamentul primar are ca scop eliminarea sau tratarea cauzei care stă la bază. De exemplu, o fractură a coloanei vertebrale va necesita intervenție chirurgicală, management medical și odihnă, în timp ce paralizia cauzată de o mușcătură de căpușă ar necesita îndepărtarea căpușei.
Tratamentul secundar are ca scop îmbunătățirea confortului, controlul durerii și inflamației cu medicamente și terapie fizică.
Managementul majorității cazurilor se face prin îngrijire de susținere. Cel mai probabil, pisica va fi spitalizată câteva zile. După externare, programările de urmărire și comunicarea cu echipa veterinară vor fi vitale pentru a se asigura că nu apar complicații secundare (cum ar fi ulcere decubitale, infecții ale tractului urinar, epuizare musculară și pneumonie) și că progresul este observat. Întoarcerea frecventă a pisicii și așternutul adecvat este de ajutor pentru a preveni ulcerația și se recomandă plasarea așternutului suplimentar sub proeminențe osoase.
Recuperarea și gestionarea paraliziei la pisici
Prognosticul pentru recuperare este adesea corelat cu prezența durerii profunde. Acesta este un test care poate fi efectuat de un medic veterinar pentru a evalua capacitatea unei pisici de a răspunde la un stimul dureros. Nervii care transmit aceste informații sunt cei mai protejați, iar lipsa de răspuns indică faptul că daunele sunt extinse și suficient de severe încât senzația să nu revină. În aceste cazuri, medicul veterinar poate discuta măsuri pe termen lung, inclusiv calitatea vieții, bunăstarea emoțională și considerațiile pentru eutanasie.
Pentru pisicile care au un răspuns profund la durere și un prognostic mai favorabil, recuperarea va fi lentă și obositoare, nu numai pentru pisică, ci și pentru proprietar. Menținerea pisicii cât mai uscate și curate posibil va ajuta la prevenirea infecțiilor secundare ale pielii, iar golirea frecventă a vezicii urinare poate ajuta la prevenirea disconfortului și a infecțiilor tractului urinar.
Terapia fizică ar trebui implementată acolo unde este cazul. Lucrul cu un medic veterinar specializat în terapie fizică este adesea recomandat. Va fi creat un plan individual de management al terapiei și medicul veterinar va lucra cu tine pentru a te învăța exercițiile pe care le poți face de acasă pentru a limita atrofia musculară, pentru a îmbunătăți confortul pisicii și pentru a restabili aria de mișcare. Întinderea și masajul, acupunctura și terapia cu laser sunt alte căi pe care le poți explora pentru a atenua durerea și disconfortul pisicii tale.
Citește mai multe informații despre:
Cum să ai grijă de o pisică paralizată
Cum să ai grijă de un câine paralizat
Sursă foto: freeimages.com