Pentru proprietarii de pisici, una dintre cele mai frecvente plângeri este respirația urât mirositoare. Deși multe cazuri pot fi rezolvate cu o rutină de periaj, respirația urât mirositoare a pisicii indică adesea o problemă medicală mai gravă, atât cu cauze orale, cât și cu cele sistemice.

Ce este halitoza la pisici?

Respirația pisicii tale este neobișnuită? Termenul medical pentru respirația urât mirositoare este halitoză și poate fi cauzată de mai mulți factori, cum ar fi boli dentare, boli de rinichi sau diabet. Cea mai frecventă cauză este acumularea de bacterii pe suprafața dinților, ceea ce duce la boala parodontală.

Placa dentară este o substanță lipicioasă care este formată din salivă și resturi de particule alimentare, care se lipește de suprafața dinților și oferă bacteriilor locul perfect pentru a se dezvolta.

În timp, acea placă încărcată de bacterii se întărește în tartru, care poate irita gura, ducând la gingii roșii umflate (gingivită). De asemenea, poate provoca inflamarea țesutului din jur, cum ar fi suprafața interioară a obrajilor, buzelor, limbii și cerul gurii, o afecțiune numită stomatită. Pe lângă faptul că provoacă o respirație mirositoare, poate fi dureroasă pentru pisică.

Halitoza este o afecțiune comună la pisici și nu este considerată o urgență medicală.

Simptomele halitozei la pisici

Simptomele respirației urât mirositoare la pisici pot include:

Cauzele halitozei la pisici

Cea mai frecventă cauză a halitozei la pisici este acumularea de tartru care duce la apariția bolii parodontale. Tartrul care se formează pe dinți poate răni țesuturile din jur, cum ar fi gingiile și suprafețele interioare ale obrajilor, buzelor și cerul gurii.

Apoi, în gură are loc o creștere excesivă a bacteriilor dăunătoare, ceea ce duce la descompunere. Țesutul degradat din jurul dinților emană un miros sulfuric care contribuie la respirația urât mirositoare.

Alte cauze includ:

  • Între dinți sau sub linia gingiei se poate bloca mâncare sau diverse obiecte pe care pisica ta le ronțăie, precum sfoară
  • Ulcere bucale, fie de la un virus subiacent cum ar fi calicivirusul felin sau ulcere uremice care provin de la bolile de rinichi.
  • Diabetul necontrolat, care poate crea compuși numiți cetone care provoacă o respirație mirositoare cu iz dulceag.
  • Cancerul bucal, care poate duce și la țesut mort sau în descompunere.

Orice pisică de orice vârstă sau rasă poate avea halitoză. Tartrul dentar și respirația urât mirositoare care rezultă pot afecta toate pisicile, dar este mai puțin frecvent la pisicile foarte tinere.

Gingivita-parodontita juvenilă felină, în care pisicile sunt afectate de boli dentare la o vârstă fragedă, este mai des întțlnită la rasele siameze, Maine Coon și Somalie.

Diagnosticul halitozei la pisici

Dacă observi că pisica ta are o respirație urât mirositoare, mergi imediat la medicul veterinar. Medicul va examina amănunțit cavitatea bucală a pisicii. Dacă nu reușește să verifice întreaga gură din cauza nivelului de stres sau a durerii pisicii tale, poate recomanda sedarea pentru a putea investiga tot.

Spune-i medicului veterinar dacă pisica ta nu mănâncă bine sau dacă o vezi făcând mișcări ciudate cu maxilarul sau limba.

Dacă pisica ta nu are semne de boală dentară ca principală cauză a respirației urât mirositoare, medicul veterinar poate recomanda efectuarea mai multor teste, cum ar fi analize de sânge.

Tratamentul halitozei la pisici

Halitoza se tratează abordând cauza de bază. Dacă la baza halitozei pisicii tale stă boala dentară, medicul veterinar va curăța dinții și îi va îndepărta pe cei afectați. Curățarea se face prin detartraj. Acest lucru ajută la încetinirea formării viitoarei plăci și tartru.

Pot fi prescrise antibiotice sau medicamente pentru durere. În cazul în care halitoza are altă cauză, medicul veterinar va face tratamentul corespunzător.

Recuperarea și gestionarea halitozei la pisici

Recuperarea după o procedură dentară este de obicei ușoară. Dacă pisicii tale i s-au extras dinți, aceasta poate fi pusă pe o dietă cu hrană moale timp de 10 până la 14 zile, în timp ce gingiile se vindecă. Aceasta înseamnă hrănirea fie exclusiv cu hrană din conservă sau pliculețe, fie prin înmuierea alimentelor uscate.

Dacă pisica ta a avut suturi după îndepărtarea dinților, este posibil ca ea să își ronțăie lăbuțele dacă suturile o deranjează. În astfel de cazuri, un guler poate fi util pentru a proteja gingiile până când se vindecă.

Prevenirea halitozei la pisici

Halitoza este cel mai bine prevenită printr-o rutină bună de îngrijire a cavității bucale. Dacă pisica ta va tolera periajul pe dinți, acesta este primul lucru pe care trebuie să îl faci.

Este mai ușor să faci periajul parte din rutina pisicii tale. Începe prin a-i peria dinții cu puțină pastă de dinți specială, pe care o poți pune pe un manșon special pentru periaj. Dacă totul decurge bine, îi poți oferi la finalul periajului o recompensă

O altă modalitate de a minimiza dezvoltarea bacteriile dăunătoare este utilizarea de aditivi alimentari sau a apei de gură care scad acumularea de placă. De asemenea, pe piață există foarte multe diete speciale pentru sănătatea orală.

Nu utiliza niciodată paste de dinți de uz uman, deoarece mai multe dintre ingrediente pot provoca dureri de stomac, vărsături și diaree la pisici.

Mergi cu pisica la medicul veterinar la fiecare șase până la 12 luni pentru examinări regulate pentru a trata și a preveni orice probleme care pot duce la apariția halitozei.

Află mai multe informații despre Halitoza la câini.

Sursă foto: freepik.com